Sari la conținut

Istoric

1990

Ansamblul este în patrimoniul Ministerului Culturii, care îl administrează prin RADEF. În scurt timp, cinematograful și grădina de vară se închid și ies din circuitul public.

1977-1989

Se realizează o serie de intervenții modificări arbitrare, în cazul ambelor imobile:

Teatrul de vară din str. Constantin Mille

  • se îndepărtează statuile de pe fațadă cât și o parte din decorațiuni;
  • aparatul de intrare este re-compartimentat, eliminând scările pentru a face loc unui grup sanitar;
  • ușa de acces este înlocuită;
  • se adaugă un nivel intermediar destinat noii camere tehnice de proiecție;
  • accesul la balcon din interior se înlocuiește cu două scări metalice de exterior, în grădina de vară.

Cinematograful din Bd. Elisabeta – subsolul și grupurile sanitare sunt utilizate în comun cu Cinematograful Festival.

1977

Cutremurul afectează ansamblul, rezultând avarii semnificante la nivelul structurii cât și la nivelul acoperișului.

1947-1948

În timpul naționalizăriii, Cinema Capitol și Teatru de vară Alhambra trec în proprietatea și administrarea statului, prin Ministerul Artelor și Informațiilor. Ulterior Teatru de vară Alhambra devine Grădina Capitol, cu adresa pe str. Constantin Mille, fosta Sărindar. Cinema Capitol este redenumit Cinema I.C. Frimu și pierde, pe lângă identitate, semnalul luminos. Bd. Elisabeta primește numele de bd. 6 Martie, cunoscut ca “șase a treia”.

1938

După schimbarea numelui în Cinema CAPITOL, aparatul de intrare și foyerul sunt radical transformate prin intervenția realizată de arh. Henrieta Delavrancea Gibory, în stilul modernist Bauhaus.

1923

Are loc “inaugurarea” Cinema Clasic cu filmul românesc în 5 acte, ”Țigăncușa dela iatac”. Probabil inaugurarea se referă la schimbarea proprietarului (dr. Dobrovici -> I. Gabor) sau reluarea programului de proiecții, după o pauză cauzată de primul război mondial. Din textul adăugat cu pixul reiese că inaugurarea a avut loc în prezența Regelui și Reginei României.

O bună perioadă de timp, accesul către sala cinematografului se făcea prin parterul casei de pe bulevardul Elisabeta, nr 14.

1917-1923

Datorită situației incerte din acea perioadă, intuim că atât inaugurarea Cinema Clasic cât și Teatru de vară Alhambra au avut loc după încheierea primul război mondial.

1916

Conform planurilor arhitectului Nicolae Nenciulescu, încep construcțiile de amenajare pentru Teatru de vară Alhambra, situat pe strada Sărindar.

Pe planuri observăm numele proprietarului, Dumitru Papaianopol. Pe latura din Vest, vecini sunt Bragadiru, pe latura de Est este proprietatea d-lui G. G. Arion. Spre latura de Sud a parcelei este menționat, în continuare, dr. Dobrovici, de unde putem deduce că în momentul proiectării încă nu fusese construită sala Cinema Clasic.

1915

Se aprobă planurile de transformare a casei dr. Dobrovici în cinematograf. Imobilul devine foyer și aparat de intrare și se adăugă o sălă de cinematograf. Inițial Capitol s-a numit Cinema Clasic, iar adresa era bulevardul Elisabeta, nr. 14. Deși planurile sunt aprobate de către arhitectul șef al orașului, arhitectul cinematografului nu este cunoscut. Observăm nota și intenția “a se construi” în nordul parcelei, acolo unde peste 1 an apare Teatrul de vară Alhambra (actual Capitol).

1913

Prima premieră descoperită în timpul studiului istoric a fost “Culesul viilor“, un film publicitar care datează din 3 Ianuarie 1913, despre producția vinurilor din Valea Călugărească.

Compania de producție cinematografică Filmul de Artă “Leon Popescu” (proprietarul Teatrului “Leon Popescu”, fost Liric) se lansează cu o premieră la Cinema Clasic, în 11 Iunie 1913 – “Amorurile unei prințese“, regizat de Marioara Voiculescu. Surse indică un al doilea cinematograf Clasic, în zona Moșilor.

1912

Ziarul Rampa anunță deschiderea Cinema Clasic ce are loc Sâmbătă, 26 Mai: “Un eveniment în viaţa bucureşteană: noul şi marele Cinema Clasic, splendid local construit anume în acest scop pe Bd. Elisabeta la nr. 10 (în unele surse la nr. 14), peste drum de Radivon, îşi deschide porţile sâmbătă. Doi tineri artişti, d-nii: Nicolaie Grigorescu de la Teatrul Naţional şi Mănescu, un distins sculptor, au luat iniţiativa de a construi un mare teatru-cinema, sub denumirea de Cinema Clasic. E o sală superbă, înaltă, higenică, cu un rând de loji şi cu peste 1000 locuri. E spelendit amenajată.”

Exit mobile version